Creaturi Mitologice - Himera. Una dintre cele mai înfricoşătoare creaturi ale mitologiei grecești

 ☆Himera, creatura mitică ,Greciei antice 

În mitologia greacă, Himera este un monstru cu trei capete având un cap de leu, unul de capră și unul de șarpe. Din epopeea Iliada a lui Homer si din Teogonia opera poetului grec, Hesiod aflăm că această creatură mitologică era o bestie hibrid destul enormă având corpul principal de leoaica, ceea ce ar însemna că avea viteza, agilitatea si puterea unei leoaice. Un cap de capră în mijlocul spatelui, cu care putea sa scuipe foc pe gură si o coada de șarpe, cu un cap de șarpe in vârful acesteia. Ce mai! O adevărată inginerie genetică zească ce era considerată un dușman periculos in luptă doar pentru faptul ca avea o respirație destul de arzătoare ținând la distanță atacatorul. Se presupune că numai acea respirație  arzătoare era atat de mare încât putea topi armura luptătorilor, precum și armele acestora. 

Himera, creatura mitologică - sursa, pixabay.com

Hmm! Cred că e de ajuns cu doar aceste abilități să facă din himera un dușman destul de periculos pentru oricine se încumeta să o atace. Ok, în continuare cei doi renumiți autori descriu membrele imensului corp ale acestei ciudată monstruozitate, si reiese că erau atât de imense si puternice încât avea capacitatea sa rupă in bucăți dușmanii numai cu ghearele, având o agilitate cu totul ieșită din comun. Coada de șarpe cu care era înzestrată de creatorul ei divin ar fi avut rolul de a injecta un venin unic foarte otrăvitor, cu care ar fi putut paraliza dușmanii înainte ca aceștia să fie sfașiați. Orice persoană ce se afla in luptă cu himera, trebuia sa aibă in vedere aceste trei abilități ale monstrului si să fie pe fază in orice moment al bătăliei. După cum este relatat în mitologia antică, Himera are o origine divină, tatăl ei fiind Typhon, considerat in perioada antică demonul, furtunilor de zăpadă și mama ei, Echidna demonul bolilor.

Creație artistică, sursa imaginii pixabay.com

Așa cum pentru absolut orice boală, sau orice fel de problemă, există un tratament sau o cale, ce ne ajută să luptăm, să mergem mai departe....uitați că și în miturile grecești pentru fiecare monstru în parte a existat întotdeauna un erou. Un erou ce a avut grijă să îndrepte lucrurile negative ale acelor timpuri antice iar, Himera nu a avut absolut  nicio șansă de scăpare. Acel erou, ce a avut curajul să lupte spre victorie sau moarte, sub porunca regelui Iobates de pe tărâmul Licia ( in prezent această regiune face parte din provincia Antalia, Turcia ) , poarta numele Belerofon. Acesta a fost cosiderat in mitologia antică unul dintre cei mai mari eroi și asasini ai monștrilor, în perioada in care Hercule încă nu se născuseră. 

☆Ok! Cine a fost acest Belerofon? Care e povestea acestui personaj mitic?

Sursa imaginii pixabay.com

Belerofon personajul mitologic, a fost fiul lui Glaucos, regele Corintului, ce l-a avut ca bunic pe Sisif, cel care a fost trimis în Tartar, ca pedeapsă pentru multiplele sale păcate. ( Tartar, seamănă puțin cu Iadul descris in biblia creștină a zilelor noastre dar, dupa cum il descriu marii artiști ai Greciei antice, pare un loc destul de înfricoșător față de iadul contemporan ). Conform mitologiei grecești aventurile lui Belerofon încep  odată cu ucidere accidentală a fratelui său. Ca pedeapsă a acestei crime, Belerofon este exilat și trimis la Tirint, la curtea regelui Proetos pentru a se purifica. Însă soția regelui, Stenebea (numită Anteia de Homer), se îndrăgostește de Belerofon și îi propune o întâlnire. Ok de aici soarta eroului nostru începe să se complice mai mult când acesta a îndrăznit să o refuze. Stenebea, simtindu-se jignită de refuzul eroului nostru, pleacă furioasă la soțul ei și îi mărturisește că Belerofon a încercat să o siluiască. Proetos a hotărât să scape de Belerofon și l-a trimis cu o scrisoare la socrul său, Iobates din Licia. Belerofon îi aduce scrisoarea lui Iobates, însă acesta nu o citește decît după ce petrece alături de oaspetele său și ajunge să îl îndrăgească. În scrisoare Proetus îi cerea lui Iobates să îl omoare pe aducătorul acesteia. Se spune că regele din Tirint a refuzat să îl omoare personal pe Belerofon pentru că îl avusese ca oaspete și o veche tradiție interzicea uciderea celui cu care ai stat la masă. Totuși regele Iobates a găsit o altă cale pentru a nu săvârși o crimă care să îi supere pe zei, a găsit o altă cale pentru al elimina pe eroul nostru poruncindui să ucidă Himera, un monstru ce îi devasta ținuturile. Astfel Iobates, speră că Belerofon va fi omorât de Himeră.

Pegas o creatură fantastică întâlnită în multe legende globale. sursa imaginii pixabay.com

Știind că nu poate birui Himera, decât acela care stăpânește calul înaripat - Pegas ( o altă creatură mitologică ) , Belerofon merge în căutarea calului și află că Pegas coboară adeseori pe vârful muntelui Acrocorint să bea apă din izvorul Pirene. Eroul nu reușește să prindă calul înaripat, însă urmând sfatul profetului Polidos, se culcă lângă izvorul Pirene, aproape de altarul zeiței Palas-Atena. Zeița i se arată în somn, îi oferă niște frâie de aur și îl învață cum să prindă calul. Astfel Belerofon reușește să îl captureze pe Pegas, îl îmblânzește, apoi ucide Himera.

Sursa imaginii pixabay.com

Văzând că eroul nostru a reușit să răpună inamicul ținutului, Iobates caută o altă cale de al elimina și îltrimite să lupte împotriva Solimilor, o populație războinică din vecinătate, pe care Belerofon o învinge destul de ușor. Apoi, tot la porunca regelui  corinteanul poartă o luptă crâncenă  cu amazoanele în rândul cărora provoacă multe victime. În cele din urmă, Iobates pregătește o ambuscadă împotriva lui Belerofon, dar nu reușește nici de această dată să-l ucidă și in cele din urmă după multe eforturi îi recunoaște supremația. Mai mult, îi îngăduie să trăiască la curtea sa, după ce îi arată scrisoarea lui Proetos, și îi dă ca soție pe fiica sa, Filonoe. O legendă spune că, mai târziu, spre bătrânețile sale,Belerofon simțindu-se plin de orgoliu a vrut să urce cu calul său Pegas până în Olimp pentru a fi egal cu zeii, însă Zeus s-a înfuriat văzând această îndrăzneală și îl aruncă pe pământ, luându-i mințile.

Această minunată legendă a fost o adevărată sursă de inspirație pentru lumea cinematografică, în  jurul căruia acestui mitic personaj au fost și încă pot fi dezvoltate, unele dintre cele mai spectaculoase creații artistice. Să fi fost doar imaginația destul de bogată a marilor artiști ai acelei perioade antice!?. Asta nu avem de unde afla cu exactitate. Tot ceea ce știm cu siguranță e că orice mit, legendă sau mai bine spus poveste conține un sâmbure de adevăr, poate unul mic, mic... un mic adevăr ar trebuii să existe în această relatare.