Civilizația Cucuteni-Tripolie: Una dintre cele mai vechi civilizații ale Europei

 Civilizația Cucuteni-Tripolie a fost o civilizație neolitică care a trăit în regiunea carpato-danubiano-pontică, în ceea ce este astăzi România, Republica Moldova, Ucraina, Serbia, partea de sud a Belarusului și Ucraina. Civilizația a înflorit în perioada 5500-2750 î.Hr.

Imagine reprezentativă 

Această civilizație este considerată a fi una dintre cele mai importante civilizații neolitice din Europa. Oamenii din civilizația Cucuteni-Tripolie erau un popor prosper și dezvoltat. Ei construiau sate și orașe mari, cu case din chirpici și lemn. De asemenea, erau artiști talentați, care creau o varietate de obiecte din ceramică, lut, os și piatră.

Cea mai importantă caracteristică a civilizației Cucuteni-Tripolie a fost ceramica pictată. Ceramica Cucuteni-Tripolie este decorată cu motive geometrice, zoomorfe și antropomorfe. Unele vase sunt pictate cu scene complexe, care pot fi interpretate ca fiind scene mitologice sau religioase.

Civilizația Cucuteni-Tripolie a fost o civilizație sedentară, care se ocupa cu agricultura și creșterea animalelor. De asemenea, civilizația a fost caracterizată de o structură socială complexă, cu stratificare socială și diferențiere economică.

Civilizația Cucuteni-Tripolie a dispărut în jurul anului 2750 î.Hr., din motive care nu sunt pe deplin înțelese. Unii istorici cred că civilizația a fost distrusă de o invazie, în timp ce alții cred că a dispărut ca urmare a schimbărilor climatice, a epuizării resurselor sau unor conflicte intense cu alte popoare.

Iată câteva dintre cele mai importante descoperiri arheologice din civilizația Cucuteni-Tripoli:

• Cucuteni, România
• Tripolye, Ucraina
• Dereivka, Ucraina
• Petrești, România
• Schela Cladovei, România
• Cernavodă, România

Această civilizație ar fi avut dezvoltat o formă de scriere pictografică, care a fost folosită pentru a înregistra informații despre religie, ritualuri și evenimente istorice. Această scriere este cunoscută sub numele de ,,scrierea Cucuteni" ,,scrierea Trypillian" sau ,,scrierea Vinča"

Scrierea Cucuteni a fost descoperită pentru prima dată în anii 1920, în timpul unor săpături arheologice în România și Ucraina. 

In general limbajul pare a fi compus dintr-un număr de simboluri geometrice, care pot fi combinate pentru a forma cuvinte și propoziții. Simbolurile pot reprezenta obiecte, animale, oameni sau concepte abstracte.

Câteva dintre posibilele motive pentru care civilizația Cucuteni-Tripolie ar fi putut dispărea:

• Schimbările climatice: În perioada 3.500-2.750 î.Hr., clima din Europa a devenit mai uscată și mai rece. Acest lucru ar fi putut duce la o scădere a productivității agricole, ceea ce ar fi putut duce la foamete și migrație.

• Epuizarea resurselor naturale: Civilizația Cucuteni-Tripolie a fost o civilizație foarte dezvoltată, care a folosit o cantitate mare de resurse naturale. Este posibil ca această civilizație să fi epuizat resursele naturale din zonă, ceea ce ar fi putut duce la colapsul acesteia.

• Conflictele cu alte popoare: Civilizația Cucuteni-Tripolie a fost înconjurată de alte popoare, unele dintre ele fiind războinice. Este posibil ca aceste popoare să fi atacat așezările Cucuteni-Tripolie, ceea ce ar fi putut duce la distrugerea acestora și la deplasarea populației.

Herodot, un istoric grec care a trăit în secolul al V-lea î.Hr., a menționat că geții, un popor care locuia în spațiul carpato-danubiano-pontic, erau descendenți ai pelasgilor. Pelasgii erau un popor antic care a locuit în regiunea Mării Egee, și este posibil ca ei să fi fost înrudiți cu popoarele din civilizația această civilizație. De asemenea acesta a mai scris despre un popor numit "Grecii Hiperboreeni" care locuiau în "ținuturile de dincolo de nord". Unii cercetători cred că acest popor ar putea fi identificat cu civilizația Cucuteni-Tripolie.

• Grecii hiperboreeni sunt un popor mitic care a fost descris de autori greci antici. Ei erau descriși ca fiind un popor fericit, care trăia în pace și prosperitate într-o ținută îndepărtată, dincolo de vânturile de nord.

• Termenul "hiperboreeni" provine din limba greacă și înseamnă "dincolo de Boreas", Boreas fiind zeul grec al vântului de nord. Grecii credeau că hiperboreenii erau un popor fericit și binecuvântat de zei.

Hiperboreenii au fost menționați de o serie de autori greci antici, inclusiv de Homer, Hesiod, Herodot și Strabon. Homer i-a menționat în Iliada, unde a spus că Apollo, zeul grec al muzicii și al artelor, locuia printre hiperboreeni. Hesiod i-a menționat în Teogonia, unde a spus că hiperboreenii erau un popor fericit care trăia în pace și armonie cu natura. Herodot i-a menționat în Istorii, unde a spus că hiperboreenii erau un popor real care locuia în ținuturile de dincolo de Marea Caspică. Strabon i-a menționat în Geografie, unde a spus că hiperboreenii erau un popor mitic care trăia într-o ținută îndepărtată, dincolo de vânturile de nord.

Există o serie de teorii despre cine ar putea fi fost hiperboreenii. Unii cercetători cred că ei ar putea fi o reflectare a civilizațiilor care au existat în nordul Europei, cum ar fi civilizația Cucuteni-Tripolie. Alți cercetători cred că ei ar putea fi o reflectare a credințelor grecilor despre un paradis pierdut.

În orice caz, aceste civilizații antice rămân a fi unele dintre cele mai misterioase, despre care nu se știe prea multe.